texte

Supus căderii

Supus căderii te-ai născut

uitat pe un pământ sălbatic

o plantă – viața-n tine a crescut

cu haosul ei anabatic.

 

Credeai că singur ești stăpânul

puterilor Dumnezeiești

cu mâna ai supus destinul

ajuns în vârf, te prăbușești.

 

Dar nu ai înțeles căderea

nici rostul vieții pe pământ

odată părăsind puterea

privirea-ți fuge spre mormânt.

 

N-ai învățat că ce-i sub soare

urmează legile cerești

se naște, moare și dispare

stăpân pe toate nu tu ești.

 

Căderea-ți este o nouă viață

S-o`ncepi cu drag de la-nceput

nu te-ntrista că-n jur e ceață

pentru lumină te-ai născut.

 

 

Standard
poezii

Cerşetori de lumină

Te-am găsit între cer şi pământ

cu fruntea pe gânduri,

cu gura pe cuvânt,

cerşind lumină.

Nu te-am considerat cerşetor,

ţi-am dat pâine şi apă,

dar tu vroiai lumina zorilor,

culorile norilor,

zâmbetul curcubeului din cer.

Pentru că încercările mele

lipsite de putinţă

nu-ţi puteau îndeplini

acestă umilă dorinţă,

am chemat ajutoare.

Şi ca să fiu convingător

am devenit fratele tău, cerşetor

de lumină.

Standard
poezii

Proiecţie geometrică

Am fost atras întotdeauna de formule,
ecuaţii, cifre, teoreme şi…probleme.
În universul meu,
toate aceste taine ale lumii
capătă noi forme.
Tot ce pare ambiguu, nedezlegat,
în faţa mea se preschimbă
cifră cu cifră, element cu element.

Însă toate adâncurile explorate de mine
nu mi-au produs fiori mai mari
decât proiecţia ta,
geometrică,
la capătul culoarului.
Am încercat să dezleg
şi ziua, şi noaptea,
ce mă face vulnerabil în faţa ta.

Să fie teorema luminii din ochii tăi,
ori găsirea unui echivalent
pentru zâmbetul tău?

Eşti cea mai mare problemă din Univers,
voi putea oare
să pun un egal între noi?

Standard