E-atâta rău în mine și în tine

că uneori mai dă pe dinafară

pe amândoi atunci ne înfioară

nici eu, nici tu, nu ne putem abține.

O, câtă bunătate în priviri abundă

și-atâta puritate joacă în ființă

deopotrivă, oameni de credință

schimbaţi într-o frântură de secundă.

Aşa e firea lumii de la începuturi

o plămădeală dintre rău şi bine

un câmp de luptă înţesat cu mine,

cu răni din care zboară fluturi.