Când toate par să-ţi spună că totul s-a sfârşit
şi nimeni nu te vede în mijlocul mulţimii
priveşte către ceruri albastrul infinit
poţi să vorbeşti cu îngeri, ei te ajută primii.
Când dintr-o dată toate se-ntind să te sugrume
când trupul ţi-e povară şi nu vrea să te-asculte
sătul de vorbe goale, trădat de falsa lume
tot mai puţine zile şi nopţi atât de multe.
Te-ntrebi unde e rostul în cele ce-ai făcut
şi cine-o să înţeleagă că te-ai hrănit cu vise
mai gol ca niciodată, ai plâns şi ai tăcut
în faţa unor inimi, cu lacăte închise.
Nu s-a pierdut nimic, există vindecare
în liniştea genezei se naşte-o nouă viaţă
ridică-te şi umblă, iubeşte cu fervoare
poţi face-oricând din seară, dimineaţă.
Printre gânduri 
de unde lumină …
într-un hău plin de himere,
într-o lume prea comună
cu speranţe efemere…?
de unde dorinţă …
când iubirea-i durere,
o bună ştiinţă
mereu pentru cădere.
de unde bucurie..?
moarte-i divină,
cu ea fericire-i
şi noapte senină.
de ce o viaţă nouă
orice zi să fie?
sub picături de rouă
iluzie-i, se ştie…
nu vreau la nesfârşit
să-ncerc aceleaşi sentimente,
căci va fi greşit
de produc … aceleaşi efecte…
o clipă ce trece
e-o clipă pierdută…
lumea e prea rece
pentr-un suflet redută
sub căderi infinite de ape
desfată-te suflete…
lasă să s-adape
viaţa ta în moarte…
strânge l-al tău piept
a ei îmbrăţişări agape,
e pustiu şi drept
să iubeşti în noapte.
fie vis etern
dulcea-i sărutare
în al ei infern
de profun’ uitare…
crezi ca ingerii te ajuta primii? ..
inaintea oamenilor cu siguranta.
Foarte frumos 🙂 imi place !!!!
😛