poezii

Moartea în vizită


Uneori moartea e atât de aproape

că-i simţi respiraţia rece în ceafă.

Te faci că nu vezi când îţi toarnă pe pleoape

tristeţe adâncă din neagra-i carafă.

 

Nu vrei să crezi că pe tine te cheamă

Sunt alte cioturi ce-aşteaptă toporul

Moartea ce vine c-o umbră  de teamă

Spre groapa deschisă îți trage piciorul.

 

Simți că ești tânăr și nu-i pentru tine

sicriul brodat din lacrimi de mamă

clipe rămân tot mai  puține…

moartea-i la ușă și n-o bagi în seamă.

 

 

 

 

Standard

4 gânduri despre „Moartea în vizită

  1. san zice:

    ieri mă credeam atot puternic şi nemuritor,
    un zeu al timpului şi al tuturor…,
    azi în al morţii giulgiu trupu-mi-făşor
    îngenunchind în faţa timpului nepăsător.

    cât de naiv am putut ca să fiu…
    arogant că am fost astăzi ştiu;
    mă cuprind tenebroase sirene
    şi mă duc pe meleaguri eterne…

    pe meleagul lui Hades, hapsânul;
    ce-mi va zice că-mi este stăpânul…,
    dar oricum va să fie cumva
    reuşi-voi cândva a scăpa?

  2. Pingback: Moartea în vizită(II) « În gând

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.