Ce-ar fi copilăria fără joc
izvorul fără strop de apă
fără de aripi pasărea de foc,
ce-ar fi un mort fără de groapă?
Ce-ar fi copilăria fără joc
izvorul fără strop de apă
fără de aripi pasărea de foc,
ce-ar fi un mort fără de groapă?
Îți place să te joci cu suflete căzute
ca un călău ce toarnă sare peste rană
sub haina ta, prăpăstii nevăzute
în clocot surd, chemări pustii emană.
E viața ta să moară cel de-alături
Parcă din asta-ți tragi suflare cu suflare
Cu un cuvânt speranța, harul mături
Tristețea mea îți este delectare.
Măcar fă-ți treaba cu mai multă fermitate
Ascute-ți armele să taie pân` la os
Am hainele mereu de negrul tău pătate
Și ochiul drept, de mult de tine scos.
Ce vrei să-ți dau? ce urmărești?
poate te hotărăști odată
m-am săturat să mă vrăjești
că sunt al tău, bucată cu bucată.