De ce visezi la nemurire
când ştii că muritor te naşti
sub soare
De ce te lupţi pentru iubire
când vezi sub ochii tăi
cum moare
De ce încerci să numeri stele
mai multe decât infinitul
în loc să te revezi în ele
atunci când vine asfinţitul
De ce pui prea multe flori
pe mormânt
şi atât de multă tăcere
într-un singur cuvânt?
Printre gânduri 
Pentru ca suntem doar oameni! 🙂
Da, ţine de natura noastră.
în mine pulseză infinitul
din celulă în celulă
în fiecare clipă…
în fiecare noapte
continui şirul
stelelor nenumărate…
doar în faţa iubirii
mă simt neajutorat
de-aceia cu întreaga fiinţă
lupt demonstrându-mi
că nu sunt laş…
şi doar sfârşitului
mâna întind prieteneşte
căci sunt muritor…
mhh..ce romantic si nostalgic suntem..
😛
Minunat! Visam…(de cele mai multe ori, cu ochii deschisi) pentru ca asta inseamna sa avem si noi un refugiu…sa avem ceva in care sa ne retragem si sa uitam de probleme…
Multumesc. Da, visul alimentează speranţele.
Uofcred ca asta i natura noastra sa visam. Atunci candesti jos de tot nu ti mai ramane nimic de facut decatsa visezi. Cred eu. Ps sper ca nu treci si tu printr o faza 🙂 hai te pup
sunt bine. Răspund după 3 luni, mi-a trecut 😀