texte

Plouă…


Cerul s-a crăpat în două,
plouă…
ploaie nouă…
udă tot cu rouă.

Curg din butoaie infinite,
ploi grăbite,
amețite…
siluete fugărite.

Șiroaie abundente hoinăresc,
prin fața porții se opresc
mă privesc…
mă iubesc…
plutesc.

Standard

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.