Cine n-ar auzi strigătul tău,
Ce din mormânt te scoală,
Sau te-adoarme…
Te vindecă de boală…

Cine n-ar privi, o clipă amețit,
La umbra ta cea noua…
Eu tulburat, te văd venind,
Dar vad și cerul, plouă…

Cine n-ar plânge-n hohot de-ar să vadă,
O mândră fată îmbrăcată-n albă,
Lângă un plop bătrân…
Fără de salbă…