Lumina mă face mereu să zâmbesc,
chiar dacă lumea
e plină de-ntuneric.
În prezența ei,
întunericul din mine se face zi,
astfel trăiesc și în mine,
așa cum în mine,
și mor.
Lumina mă face mereu să zâmbesc,
chiar dacă lumea
e plină de-ntuneric.
În prezența ei,
întunericul din mine se face zi,
astfel trăiesc și în mine,
așa cum în mine,
și mor.
Printre gânduri 
citeste poezia mea…"Am intrebat un orb cum vede cerul"
Bine,din perspectiva ta inteleg,dar te-ai gandit la orbi? Ei, sarmanii, mereu zambesc, si ma indoiesc ca ar vedea lumina… Ei PUR SI SIMPLU o simt,o traiesc, asta le lumineaza si le schimba sufletul…