poezii

Murdăria noastră cea de toate zilele


 

Am desenat un colț de cer curat
Cu mâna mânjită de lacrima unui copil.
Parcă lacrimile erau cel mai curat lucru din lume
Parcă, dar nu smulse de pe ochii cuiva ca să-ți clătești mâinile tale murdare.

Am desenat cu mâna cu care mai înainte
Rupeam flori doar să le privesc cum mor.
Și totuși a ieșit un cer curat, aproape perfect,
în care vezi stelele și îți poți imagina raiul
Felicitări artistului, are mâini de aur!

Oare dacă aș fi desenat un cer murdar
Aș fi fost mai puțin ipocrit?
Oare icoana pe care am pictat-o aseară
Mort de beat
Merită dusă la biserică și mai apoi vândută unui creștin
care să-și facă cruci dimineața și seara și s-o sărute pios?

Vor fi mâinile noastre suficient de curate vreodată
pentru a ne atinge de lucruri sfinte?

 

Photo by Nika Akin on Pexels.com
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.